Fondurile europene sunt una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru dezvoltarea României. Ele contribuie la modernizarea infrastructurii, digitalizarea instituțiilor, susținerea mediului de afaceri, educație, sănătate și protecția mediului. Pentru fiecare euro investit de statul român, Uniunea Europeană poate adăuga zeci de euro în proiecte cu impact real.

Totuși, aceste fonduri nu se distribuie automat. Există un sistem complex, bazat pe reguli stricte, proceduri de selecție și control. În România, administrația fondurilor europene este realizată de mai multe instituții, coordonate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Fiecare program european are o autoritate de management proprie, care stabilește condițiile de finanțare, aprobă proiectele și verifică modul în care sunt cheltuiți banii. Alte instituții se ocupă de control, audit și plată.

A ști cine administrează fondurile europene înseamnă a înțelege cum funcționează mecanismul care aduce miliarde de euro în economia românească.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția centrală

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este instituția-cheie care coordonează întregul sistem de gestionare a fondurilor europene.

Rolul MIPE este de a:

• negocia cu Comisia Europeană programele de finanțare;
• asigura coordonarea între ministere, agenții și autorități locale;
• monitoriza stadiul absorbției fondurilor;
• aproba metodologiile și regulamentele de implementare;
• raporta oficial către Uniunea Europeană rezultatele și cheltuielile.

MIPE gestionează, în prezent, programele operaționale aferente perioadei de finanțare 2021–2027, precum:

• Programul Dezvoltare Durabilă;
• Programul Transport;
• Programul Educație și Ocupare;
• Programul Sănătate;
• Programul Digitalizare;
• Programul Regional;
• Programul Tranziție Justă.

Fiecare dintre aceste programe are o autoritate de management (AM) în subordinea MIPE sau a altor ministere, care se ocupă efectiv de lansarea apelurilor de proiecte și de contractarea beneficiarilor.

Autoritățile de management, cei care aprobă proiectele

Administrația fondurilor europene se bazează pe principiul managementului partajat între România și Comisia Europeană.

În acest sistem, Comisia alocă fondurile, dar autoritatea de management din România este cea care decide cum și cui le distribuie.

Autoritățile de management (AM) sunt structuri specializate, în general în cadrul ministerelor, care:

• lansează apelurile de proiecte;
• primesc și evaluează cererile de finanțare;
• semnează contractele cu beneficiarii;
• verifică implementarea proiectelor;
• autorizează plățile;
• raportează rezultatele către MIPE și Comisia Europeană.

De exemplu:

• Ministerul Transporturilor este autoritate de management pentru Programul Transport;
• Ministerul Sănătății gestionează Programul Sănătate;
• Ministerul Educației administrează programe din domeniul educațional;
• Agențiile pentru dezvoltare regională (ADR) coordonează programele regionale.

Astfel, fiecare domeniu are o structură proprie de gestionare, dar toate lucrează sub coordonarea MIPE.

Autoritățile intermediare, sprijin administrativ și tehnic

Pentru a face sistemul mai eficient, autoritățile de management pot delega anumite responsabilități către autorități intermediare (AI).

Acestea funcționează la nivel regional sau sectorial și au rolul de a:

• oferi consultanță beneficiarilor;
• primi și verifica documentațiile;
• organiza sesiuni de informare și traininguri;
• monitoriza implementarea proiectelor;
• transmite rapoarte către autoritatea de management.

De exemplu, Agențiile pentru Dezvoltare Regională sunt autorități intermediare pentru programele regionale, iar Ministerul Mediului sau Ministerul Economiei pot avea structuri similare pentru domeniile lor.

Acest sistem descentralizat permite o gestionare mai rapidă și mai apropiată de beneficiari.

Organismele de certificare și audit

Fondurile europene sunt bani publici, iar utilizarea lor trebuie controlată riguros.

În România, controlul este asigurat de mai multe instituții independente:

• Autoritatea de Certificare și Plată (ACP): confirmă cheltuielile efectuate și le transmite Comisiei Europene spre rambursare;
• Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi: verifică legalitatea și conformitatea sistemului;
• Direcția Națională Anticorupție (DNA): investighează fraudele cu fonduri europene;
• Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF): coordonează măsurile de prevenire și raportare a neregulilor.

Fiecare dintre aceste instituții contribuie la transparența și corectitudinea procesului de utilizare a fondurilor.

Cum se stabilește alocarea fondurilor

Distribuția fondurilor europene către programe și domenii nu este arbitrară. Ea se bazează pe negocieri între Guvernul României și Comisia Europeană, în funcție de prioritățile de dezvoltare stabilite în Acordul de Parteneriat.

România trebuie să prezinte strategii clare privind:

• transportul și infrastructura;
• economia verde și tranziția energetică;
• digitalizarea administrației;
• educația și sănătatea;
• reducerea inegalităților sociale.

După aprobarea Acordului de Parteneriat, fondurile sunt împărțite între programe, iar fiecare minister sau autoritate de management primește o sumă fixă pentru perioada de finanțare.

Această alocare devine baza bugetară pentru proiectele care urmează să fie lansate prin apeluri publice.

Cine controlează cheltuirea banilor europeni

Pe lângă instituțiile de audit, există și mecanisme interne de control la nivelul fiecărei autorități de management.

Acestea includ:

• verificări administrative și la fața locului;
• evaluarea eligibilității cheltuielilor;
• monitorizarea progresului proiectelor;
• audituri intermediare și finale.

Beneficiarii sunt obligați să păstreze documentele justificative și să raporteze periodic stadiul implementării.

Comisia Europeană poate efectua oricând verificări directe în România, pentru a se asigura că fondurile sunt folosite conform regulilor.

Dacă se constată nereguli, pot fi aplicate corecții financiare, adică sume care trebuie returnate de statul român.

Beneficiarii fondurilor europene

Fondurile europene pot fi accesate de:

• instituții publice (primării, școli, spitale, universități);
• companii private;
• ONG-uri;
• asociații profesionale;
• persoane fizice autorizate (în anumite cazuri).

Beneficiarul semnează un contract de finanțare cu autoritatea de management și se obligă să implementeze proiectul conform regulilor stabilite.

Banii nu se primesc toți odată, ci în tranșe, pe măsură ce proiectul avansează. Fiecare plată trebuie justificată prin documente.

Dacă beneficiarul nu respectă condițiile, poate pierde finanțarea și poate fi obligat să returneze sumele primite.

Absorbția fondurilor, un indicator al performanței

„Rata de absorbție” este procentul care arată cât din fondurile europene alocate României au fost efectiv cheltuite.

MIPE publică periodic rapoarte despre stadiul absorbției, defalcate pe programe și regiuni.

O rată mare de absorbție înseamnă:

• o administrație eficientă;
• proiecte bine gestionate;
• un impact real în economie.

În schimb, o rată mică arată birocrație, întârzieri sau lipsă de capacitate administrativă.

De aceea, fiecare guvern își propune anual să crească absorbția, iar MIPE lucrează constant la simplificarea procedurilor.

Fondurile europene în perioada 2021–2027

Pentru noul exercițiu financiar 2021–2027, România beneficiază de peste 46 de miliarde de euro prin programele europene.

Structura de administrare include:

• MIPE ca autoritate de coordonare;
• 16 autorități de management;
• 8 programe regionale gestionate de agențiile de dezvoltare;
• organisme intermediare și autorități de control.

În plus, România gestionează fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrate tot de MIPE, dar printr-un mecanism separat de cel al fondurilor clasice.

Această perioadă este esențială pentru transformarea economică a țării.

Probleme și provocări în gestionarea fondurilor

Administrarea fondurilor europene nu este lipsită de dificultăți. Printre provocările constante se numără:

• birocrația excesivă și procedurile greoaie;
• lipsa de personal calificat;
• întârzieri în evaluarea proiectelor;
• riscul de fraudă și corupție;
• necoordonarea între instituțiile implicate.

În ultimii ani, MIPE a început un proces amplu de digitalizare și simplificare a sistemului, prin platforme online pentru depunerea și monitorizarea proiectelor.

Scopul este de a face accesarea fondurilor mai rapidă, mai transparentă și mai eficientă.

Cum pot cetățenii urmări modul de administrare a fondurilor

Transparența este un principiu obligatoriu în gestionarea fondurilor europene.

Oricine poate verifica pe site-ul MIPE sau al autorităților de management:

• lista proiectelor finanțate;
• sumele aprobate;
• stadiul implementării;
• beneficiarii finali.

De asemenea, presa, ONG-urile și cetățenii pot sesiza nereguli prin canalele de raportare publice, inclusiv la DLAF sau OLAF (Oficiul European Antifraudă).

Această deschidere contribuie la un control civic real asupra banilor europeni.

Fondurile europene, motorul dezvoltării României

Administrarea fondurilor europene este o responsabilitate majoră pentru statul român. MIPE, ministerele, agențiile regionale și instituțiile de control formează un mecanism complex, care asigură gestionarea corectă a fiecărui euro primit.

Fără aceste fonduri, multe proiecte majore nu ar fi posibile: autostrăzi, spitale moderne, programe educaționale, digitalizarea administrației sau tranziția către energia verde.

De aceea, buna administrare a fondurilor europene este vitală pentru dezvoltarea durabilă a României.

Fiecare proiect finanțat corect înseamnă investiție în viitor, locuri de muncă și o viață mai bună pentru cetățeni.